Am fost și înger și demon. Începutul metamorfozei.

vineri, martie 17, 2017

Totul a început cu un pahar și ceva de vin roșu franțuzesc. Bourgogne sau Bordeaux, nu mai știu. A fost un vin foarte bun, ce ascundea mai mult decât arome. Aveam 24 de ani, deci n-a fost cu multă vreme în urmă. Nu mai eram copil, dar aveam încă foarte multe de învățat despre lumea halucinantă a iubirii. Nu mai fusesem niciodată de-adevăratelea cu un bărbat. Cele câteva experiențe pasagere pe care le adunasem până atunci au fost simple jocuri nebunești între doi oameni care nu știau ce vor unii de la alții, jocuri care mi-au stricat prietenii pe care le vedeam pe atunci să țină o viață, iar până la urmă au rămas doar pulbere.

Îl cunoșteam de câțiva ani deja. Venea uneori la librăria cochetă în care lucram și se uita la picturi sau la albumele de artă. E pictor. Nu ne cunoșteam pe atunci, dar mă saluta. Cred că am vorbit de câteva ori despre cărți și despre pictorii pe care îi expuneam atunci în librărie. A trecut apoi ceva timp. La mijloc se așezaseră câteva luni petrecute în Germania, în care uitasem de multe lucruri, inclusiv de mine. Eram un pic de alt om. M-am întors, m-am despărțit la scurtă vreme de prietena mea și mă simțeam singur. Cumplit de singur. Petreceam uneori nopțile la un amic gay, care mă iubea, deși știa că eu nu îl puteam iubi înapoi. Era într-o astfel de noapte, amicul meu dormea, iar eu nu aveam somn. A fost un mesaj pe Tinder, neașteptat, mai ales datorită orei târzii. M-a întrebat ce fac. Am fost sincer și i-am spus că nu sunt acasă. Mi-a fost teamă să vorbesc la început cu el. Nu știam despre el că e gay, iar despre mine abia dacă bănuiam ceva. Dar sufletul începuse deja să se zvârcolească în mine, iar cine m-ar fi văzut ar fi știut că era deja prea târziu. M-a invitat să vin zilele următoare pe la el. Am acceptat fără să mă gândesc.



Apartamentul închiriat de la ultimul etaj al blocului de lângă strada Hristo Botev nu era opulent, dar mă impresionaseră pereții vopsiți în burgundy și desenele de Aurel Acasandrei care făceau împreună un contrast amețitor. M-a primit cu o oarecare stângăcie, pe care nu am înțeles-o pe deplin. Nu era un om lipsit de îndemânare, dar în seara aceea îmi lăsa impresia că se fâstâcește din cauza prezenței mele. Mi-a plăcut asta. M-a întrebat despre mine, despre cine sunt și unde cred că mă îndrept, apoi despre părerea mea cu privire la desenele de pe pereți. Nu aveam o opinie concretă despre niciuna dintre ele. Mi-a zis că sunt un băiat fascinant, dar încă neșlefuit. Acesta a fost felul lui de a-mi spune că își propune să treacă cu dalta prin mine, să-mi schimbe inclusiv modul în care privesc lumea și să mă transforme într-unul dintre obiectele lui de valoare. Amețit de vin și de conversația plină de grund, m-am învoit tacit. Ne-am sărutat, iar în câteva minute eram în dormitorul lui, unde luminile erau stinse, iar eu eram pregătit să mă ofer omului care mi se așezase în față. N-am știut ce făceam. I-am spus că mi-e teamă să merg mai departe, dar era prea târziu. Hainele mele erau deja pe jos, iar garda îmi cădea tot mai mult cu fiecare vorbă. M-a durut. M-am trezit fericit, pentru prima dată în brațele unui bărbat. Îmi plăcea până la extaz senzația pielii pe piele dimineața. Am servit împreună o cafea la ibric, așa dezbrăcați, iar în după-amiaza aceleași zile mi-a propus să mă mut la el. A fost începutul unei perioade frumoase, dar și a celei mai întunecate din viața mea de până acum.




~ Crib

You Might Also Like

0 comments

Ce e AGK?

Am pornit AGK pe cînd aveam 15-16 ani. A trecut ceva timp de atunci și mă tot frămînt pentru că nu mă mai consider un Kiddo. Îmi plăcea enorm să scriu pe atunci. Acum mi se pare că orice aș spune au spus și alții deja, că nu transmit nimic nou. Știu că există alți adolescenți LBGT out there care habar nu au unde să înceapă să citească, să se informeze, care nu știu cu ce se mănîncă toată chestia asta, care nu au curajul încă să admită lor înșiși că sunt gay, darămite să se pregătească de coming out. Iar Another Gay Kiddo ar trebui, poate, să fie locul în care să înceapă să facă fix acest lucru. Viziunea mea de 2 ani încoace e ca AGK să fie un loc în care adolescenții să găsească răspunsuri și opinii.