"The Bus" Series 4

sâmbătă, iunie 12, 2010

English
I was telling you in a previous post that something very nice happened to me a few days ago. I shall start by saying that I haven't been writing much on "The Bus" Series because lately I've been using the Tramway instead. Shall I start a "The Tramway" Series? =))

I was on my way home one Saturday afternoon. Sitting in the bus and reading one book I had with myself that day, I took a break and checked the surroundings.
As I was looking through the window, I could see a car with some boys. I kept checking it as I was curious to see how do they look. Soon I've checked the back of the car and saw that there was a boy in the back too who was waving at me. I smiled at waved back then quickly looked at my book. I couldn't resist much and looked at him again, trying to express "Do we know each other?" on my face. He was like "No, I was just waving at you". I smiled and then started reading again.
When the stop turned green the car accelerated and they disappeared.

I really don't know what to say. I felt...nice. It was so cute.
What do you think?


Românã

Vã ziceam într-un post anterior cã acum câteva zile mi s-a întâmplat un lucru foarte drãgut. Dar hai sã încep prin a spune cã n-am mai scris de mult în "The Bus" Series pentru cã mai nou folosesc tramvaiul ca mijloc de transport. Sã încep "The Tramway" Series :)) ?

Mã întorceam din oras într-o dupã-amiazã de sâmbãtã. Urcându-mã în troleibuzul aproape gol, îmi aleg scaunul de lângã o fereastrã. Îmi scot frumos cartea si încep sã citesc un timp. Am fãcut o micã pauzã pentru a mã uita pe fereastrã când autobuzul se opri la semafor. Uitându-mã, observ niste bãieti într-o masinã. Curios de fel, continui sã mã uit încercând sã îmi dau seama cam cum aratã fiecare.
Ceva mã face sã mã uit si în spate unde observ un alt tip. Acesta mã vede si el si îmi face cu mâna. Schitez un zâmbet si îi fac si eu cu mâna, mã uit putin la el si îmi arunc repede ochii în carte. Nu rezist mult însã si mã uit din nou la el. Fac o moacã care sã exprime un "Ne cunoastem?", iar el îmi întoarce în schimb o moacã de "Nu, doar îti fãceam cu mâna". Zâmbesc si de data asta nu-mi mai dezlipesc ochii din carte... desi nu citeam nu voiam sã par prea surprins. În sfârsit, semaforul se face verde si plecãm.

Nu stiu exact ce sã zic, doar cã m-am simtit... bine. M-a fãcut sã zâmbesc.
Voi ce credeti?

~Rob
"Paint your own Life and Live in your own world."

You Might Also Like

0 comments

Ce e AGK?

Am pornit AGK pe cînd aveam 15-16 ani. A trecut ceva timp de atunci și mă tot frămînt pentru că nu mă mai consider un Kiddo. Îmi plăcea enorm să scriu pe atunci. Acum mi se pare că orice aș spune au spus și alții deja, că nu transmit nimic nou. Știu că există alți adolescenți LBGT out there care habar nu au unde să înceapă să citească, să se informeze, care nu știu cu ce se mănîncă toată chestia asta, care nu au curajul încă să admită lor înșiși că sunt gay, darămite să se pregătească de coming out. Iar Another Gay Kiddo ar trebui, poate, să fie locul în care să înceapă să facă fix acest lucru. Viziunea mea de 2 ani încoace e ca AGK să fie un loc în care adolescenții să găsească răspunsuri și opinii.